Din umbra gândului trecut

Rămâi cu noi umbră

Traversez fântâni adânci,
Mă îngân cu zorii zilei,
Și mă scufund în altercări
De gânduri și iar gânduri…
Și iar doresc să mă opresc
Cu viața-n mine frământândă,
Și te descopăr cum pândești,
Iubire, ce nu mă părăsești,
Mergând mereu cu mine-n umbră.

Mă-ntorc mereu, să nu te pierd,
Mă uit mereu în pas de umbră…

Tu mă privești, zâmbești duios
Și mă săruți, să nu zăresc
În ochiul trist – să nu mă pierzi –
Când noaptea nopții vine,
Și nu mai vezi o umbră,
Doar fulg de amintire.