Orașul alb

„frigurile din iarna aceea

Fusesem bolnav de plamani
mama a intins rufe umede pe sfoara
deasupra sobei sa-mi stampere zapusala
umbrele alunecau de pe peretii umezi
si-mi racoreau gandurile
pomii cocosati de sub fereastra
se uitau la mine duiosi
Iisus trecea pe ulita
l-am zarit printre ulucii tristi
sub geam chemandu-ma
era copil de seama mea

se auzeau colindatori
cai nechezand
boii lingeau cerul aburit de ger
in suflet mi se deschidea un geam
noaptea imi sufla in pumni
Iisus trecea pe ulita cu pasi domoli
in casa era forfota
mama ne canta
gerul se topea in colaci
chipul ei alb
printre taciunii tremurand
era singura icoana „