Promenada

„Tine imperativ de emblema oricarui poet iesean o anumita distinctie culturala a discursului. Ea nu lipseste (ba dimpotriva) nici Indirei Spataru, nu numai in aceasta Promenada (cu destule poeme ce vin din Etna lui 2014), ci-n general, caci Indira respira praful cartilor chiar si cind mai da cite-o raita pe la vreo celebra taverna ieseana. Asta ii asigura un anumit rafinament in prelucrarea notitelor de real, de regula incadrate in drama unei sensibilitati care percepe, chiar si-n seninatatea contemplatiei, hirletul infipt in zborul albatrosului. Nu sunt, insa, in poezia Indirei doar agresivitati presimtite (ori chiar simtite), ci si miraje candide. Intre diafanitatea lumii si coltii realului ca imediatete brutala se misca, in pasi studiati, Indira.” Al. Cistelecan