Viaţa la ţară

Viaţa la ţară este cel dintâi roman din cel dintâi ciclu romanesc, adevărată saga de familie, din istoria literaturii române. Vor urma Tănase Scatiu, În război, Îndreptări şi Anna, care alcătuiesc ciclul Comăneştenilor, întins pe durata a unsprezece ani (1898-1909). E vorba de o familie de boiernaşi din nord-estul Munteniei, între Buzău şi Rm. Sărat. Războiul de care este vorba este acela de independenţă din 1877. Soarta familiei Comăneşteanu este decisă de istorie: locul vechii clase boiereşti este luat de arendaşi. Tincuţa, fiica boierului Micu, se căsătoreşte cu Tănase Scatiu, ciocoi de tip nou, despre care Nicolae Filimon n-a mai apucat să scrie în celebrul lui roman de la mijlocul secolului XIX, Ciocoii vechi şi noi. Urmaşii din două generaţii ai acestora se bat pentru independenţa ţării şi sunt martorii epocii lui Carol I, regele care a făcut România modernă şi a aşezat-o pe picior de egalitate cu ţările Europei.