Jucăm Lenin

„Nu ştiu dacă există vreun cititor care să se poată ţine de Camelia Iuliana Radu, poetă nu harnică pur şi simplu, ci în cea mai electrică vervă a hărniciei (eu unul mărturisesc flagrante restanţe). Avalanşa celor vreo 17 volume de pînă acum, cărora, cel puțin de la o vreme, Camelia încearcă să le dea identitate tematică şi o oarecare autonomie, continuă cu acest Jucăm lenin în care diferența tematică e şi mai conturată. E o diferenţă desprinsă din poemele anterioare, în care tema flutura liber şi incidental, şi transformată acum într-o dogmă anamnetică. Poemele de aici sunt memoriale de copilărie comunistă, cu toate riturile oprimării de atunci, recuperate în secvenţe de cotidian, dar şi cu toate revoltele inocente ale unei copile idealiste. O secvenţă biografică, aşadar, resuscitată cu acuitate a concretului, umor şi detaşare.”